maria

cu stomacul facut praf,cu muzica sedanta intiparita si prezenta in creierul deteriorat m-am lasat cu tot cu scaun pe spate.tot inchid ochii.nu vreau sa mai vad camera asta.nu vreau sa mai vad calculatorul.vreau sa fiu pe un deal,sa fie soare,sa stau si sa ma las iubita de soare,de iarba,de vant.sa las sa se nutreasca,sa se inasca sentimente de dragoste,de fericire in mine.sa fiu atenta sa nu pierd acele sentimente.sa ma tavalesc.sa las durerea sa se piarda in jocul firelor de iarba.sa lasa ploaia sa se joace cu trupul meu.sa-mi dea inapoi toate lacrimile.sa las o mana imaginara de pianist sa ma atinga.sa-mi atinga fruntea,buzele,sanii,burta,coapsele ca si cum ar fi niste clape albe,fara viata.sa aiba mainile reci si sa tresar la fiecare atingere glaciala.si apoi,dupa toate sentimentele astea ciudate si confuze,sa se schimbe peisajul.sa fiu lasata pe un munte,cu multa zapada.sa dorm.in somnul adanc si sumbru al mortii.sa am pe mine decat ceata fumurie a mortii.sa dorm netulburata.si sa las anotimpurile sa treaca peste mine.si sa devin una cu muntele.sa nu stie nimeni nimic.decat entitatea mea mostroasa,soarele,vantul,ploaia,si iarba sa stie.


un secret dus in mormant.secretul dragostei pure...