Miresme de moarte in jurul meu.pamantul imi fuge de sub picioare.raman decat eu si sicriul.sicriul in care trupul de sfant al bunicii mele isi ia ramas bun pentru calatoria eternal a vietii de apoi.sufletul alearga nebun izindu-se de enegia vibranta a sufletelor noastre plangande.cu disperare incearca sa ne atinga. Sa ne spuna ca ii e bine.degeaba incearca sa ne stearga lacrimile si sa ne inbuneze sentimentul ucigator ce aduce a moarte.poate ea e inca acolo.poate inima inca ii bate.bate pentru mine.pentru mama.pentru Vali,pentru matusa.poate e fericita.poate pentru ca a murit asa cum si-a dorit.poate pentru ca s-a dus langa omul bland cu ochelari ce o numea inger cu mainii de aur.poate pentru ca nu mai vroia sa se confrunte cu problemele vietii.poate ca stia ca o sa fim bine.si-a dorit sa moara primavara.sa fie cald si soarele dulce sa-i mangaie trupul rece si inert.poate si-ar fi dorit ca soarele sa ne usuce lacrimile si sa vedem cat de fericita este.chiar daca afra e frig in ea caldura inca e.
Cu mana tremuranda ating craniul rege lipsit de viata.omul ce isi dadea farama de mancare din fata pentru mine.cate greseli am facut.cat de egoista am putut fi.daca m-as fi dus mai des la ea.sa-I mangai sufletul cu o sarutmana si o paine.doammne cat regret.si eram constienta ca imi va dor.
Parca o vad mereu in fata ochilor.o vad cojid mar pe batranul fotoliu.o vad tocand muraturi asezata pe coltarul din bucatarie.o vad mergand tip til agitandu-se catre interfon.parca o vad umflandu-se in pene cand ziceam ceva de bine.cum ii dadeau lacrimile la fiecare vorba aruncata in vant.omul meu sensibil.omul meu frumos.omul ce ma bucura mereu,fie si cu o napolitana.omul ce facea dintr-un cartof fiert si un ceai cea mai buna masa.omul ce de mica m-a invatat sa fiu gospodina si m-a invatat ca respectul e tot in viata.asta e omul pe care l-am pierdut in ziua de 26 la ora 9 dimineata.
Vreau sa ii mai simt mainile patate si dolofane cu unghii frumos taiate.omul ce apreta mileurile si calca asternuturile.omul ce nu putea pleca din bucatarie pana nu lasa totul luna.omul ce se scula cu 4 ore inainte de a pleca la doctor cu gandul de a fi totul perfect si de a nu-si supara copiii.omul ce tacea si dadea de la el intotdeauna.omul ce se ruga pentru mine in fiecare seara si ma facea ingeras.unde te-a i dus tu omul meu frumos.unde?
Te voi iubi mereu omul meu frumos.bunica mea.trupul de abia ti s-a racit si mie déjà imi e un dor nebun de tine si de totul tau.simt ca as putea sa crap pamantul in doua numai ca sa te pot aduce inapoi.
Te iubesc mami. pentru mine ai fost o mama.
buni..
RăspundețiȘtergere