usor rezemata pe fasia de luna de un alb ciudat,incep sa ma uit in jurul meu.atatea puncte stralucitoare,planete si da,dragul meu pamant.ma uit si vad parca o imagine obisnuita cu pamantul din sptiu.stramb din nas ca o fitoasa si spun:am mai vazut asta.
dar nu e adevarat.e ceva sclipitor,neimaginat,fantastic,jucaus.
imbracata in pijamalele roz,cu esarfa gri,papucei mov cu puf si parul prins intr-o coada lejera sorb din cana alba,simpla,cafea.cafea usor amara cu un strop de lapte si 2 pliculete de zahar.ahhh, preferata mea.cu prima inghititura m-am relaxat si acum stau ca intr-un caiac.e racoare,iar luna e calda.ciudata combinatie.ma cuibaresc usor in inima lunii neimblanzite.cine ar fi crezut ca eu,o fiinta simpla as putea ajunge sa-mi beau cafeaua de dimineata pe luna cu o priveliste bizara?
ma gandesc la multe lucruri,si incep sa ma joc absenta cu lingurita in cana.dupa ce ies din transa acaparanta a gandurilor observ ca mai am decat 2 guri de cafea..fara sa-mi dau seama,iarasi prinsa in incolacitul ghem al ideilor,beau si restul cafelei.in urmatoarea clipa are loc ceva ciudat.totul se invarte ca intr-o tornada de proportii malefice.totul se pierde.parca trupul se evepora usor tras de aspiratorul galaxiei.
ma trezesc cu nasul lipit de geam si cu aburul iesind din cana plina.of course de cafea.am visat,uitandu-ma la firul de luna de pe cerul acum albastru.e superb totusi,chiar daca intra in conflict cu maretia soarelui.
hai la o cafea pe luna,vii?
incerc sa ma cunosc.
miercuri
la o cana de cafea pe luna
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu