chpul alb si straniu,inexpresiv priveste pierdut in oglinda.ochii sclipitori dau de gol o idee jucausa de a sari de acolo,de a se demachia si de a renunta la rolul stupid si de neinteles pe care-l juca.
chipul,chipul acela micut,cu niste ochii negri vii in ea,cu niste buze mici strambe si carnoase,cu sprancene stufoase.acest chip.acum,uitandu-se la ea,la mica faptura cu chipul timorat si alb ca al unei stafii,incearca sa ia o decizie.ce aveam sa aleg?necunoscutul sau piesa?cu o miscare rapida de genul:hai s-o facem pana nu ma vede cineva,pune cu grija demachiant pe discul de bumbac.dupa doua minute chipul era roz.asa cum trebuia sa fie.am sters toata durerea,toate gandurile sumbre.absolut tot.inafara de dragoste.apoi apuc usor rujul ieftin si ma dau.simt furnicatur in varfuri degetelor de la picioare.si in maini.si in nas.si in urechi.incet euforia,fericirea incepe sa intre in trupul cu dorinta de necunoscut.
ia-mi un ruj rosu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu